Care este cea mai persistentă emoţie şi de ce?

Explicaţia constă în faptul că tristeţea este, adesea, asociată cu evenimente negative cu impact foarte mare, precum moartea ori accidentele, şi e nevoie de mult mai mult timp pentru a accepta cele întâmplate şi pentru a găsi o cale de a suporta situaţia, au explicat autorii unui studiu recent asupra emoţiilor. Studiul, realizat de Philippe Verduyn şi Saskia Lavrijsen de la Universitatea Leuven, Belgia, şi publicat în jurnalul Motivation and Emotion, este primul care aduce dovezi clare pentru a explica de ce unele emoţii durează mai mult decât altele.

Cercetătorii belgieni au rugat 233 de elevi de liceu să-şi reamintească episoade emoţionale recente şi să spună cât au durat acestea. De asemenea, participanţii au răspuns la întrebări despre strategiile pe care le utilizează pentru a gestiona aceste emoţii. 

• Ziua în care România cucerea cel mai înalt munte
• Alimentele bogate în sare ar trebui interzise, recomandă OMS

Din 27 de emoţii raportate de subiecţi, tristeţea s-a dovedit a fi cea mai durabilă, în vreme ce ruşinea, surprinderea, teama, dezgustul, plictiseala, iritarea sau sentimentul de uşurare piereau adesea foarte repede. 

E interesant că sentimentul de plictiseala, aparent o emoţie durabilă, s-a dovedit a fi, de fapt, foarte trecător – printre cele mai scurte emoţii încercate. Chiar dacă timpul pare să treacă încet atunci când suntem plictisiţi, spun cercetătorii, în realitate, episoadele de plictiseală nu durează mult.

Ca regulă generală, cercetătorii au descoperit că emoţiile de scurtă durată sunt de obicei declanşate de evenimente cărora li se acordă o importanţă relativ mică.

Pe de altă parte, emoţiile cu durată îndelungată sunt cauzate, în general, de evenimente cu implicaţii majore pentru persoanele respective; unele dintre aceste implicaţii devin evidente abia cu timpul, ceea ce menţine sau amplifică emoţia respectivă. 

Revenirea repetată, constantă, asupra evenimentelor care au declanşat emoţia este un factor determinant în durata ei. 

Durata poate fi un factor care diferenţiază între ele emoţii înrudite. De exemplu, sentimentul de vină persistă mai mult decât ruşinea, iar anxietatea durează mai mult decât frica. 

Sursa: Science Daily